CLASA a III-a C, SCOALA NR. 55, BUCURESTI

Snack Art – sau cum sa facem arta din gustari, snacks-uri, ne-a solicitat creativitatea si indemanarea la maxim. Cu greu s-au abtinut copiii sa nu infulece “materialele de lucru” inainte de finalizarea lucrarii. :) Puteti observa in fotografii ce putem obtine din covrigei, biscuiti, cereale, sticks-uri, paste, grisine, chips-uri, seminte, spaghete, foi de lasagna s.a.

 

DSC_0377 DSC_0380 DSC_0386 DSC_0393 DSC_0396 DSC_0397 DSC_0399 DSC_0400 DSC_0404 DSC_0405 DSC_0406 DSC_0407 DSC_0408 DSC_0411 DSC_0412 DSC_0413 DSC_0414 DSC_0415 DSC_0416 DSC_0417 DSC_0419 DSC_0423 DSC_0426 DSC_0430 DSC_0431 DSC_0432 DSC_0433 DSC_0435 DSC_0436 DSC_0438 DSC_0439

O activitate deosebita, dar care le-a dat de furca copiilor, a fost “Copacul fricii si copacul curajului”. A fost un moment ce le-a cerut sa priveasca putin in “interiorul” lor, sa identifice sentimente si emotii, apoi sa le poata exprima in scris, prinse ca frunzulite in cei doi “copaci”.

Am fost foarte surprinsa sa vad ca cei mai multi dintre ei nu vroiau sa le arate colegilor ceea ce au scris pe frunzele copacului fricii; practic, nu vroiau sa-si arate fricile… Dar faptul ca au inceput cautarea si au incercat sa realizeze ce le inspira teama si ce reprezinta curajul pentru ei, m-a facut sa consider ca activitatea are obiectivele indeplinite. Iata cateva mostre ale elevilor care au dorit sa impartaseasca rezultatele lor:

 

DSC_0310 DSC_0311 DSC_0312 DSC_0314 DSC_0315 DSC_0316 DSC_0317 DSC_0318 DSC_0319 DSC_0320

Marti, 8 aprilie, copiii au propus sa formeze echipe de 2, 3 sau 4 membri pentru a se juca sah sau diverse jocuri de masa. Printre preferatele lor s-a aflat renumitul Monopoly, Nu te supara, frate!, tintar sau Pantomime. :)

DSC_0324 DSC_0325 DSC_0327 DSC_0328 DSC_0330 DSC_0332 DSC_0333

Luni, 7 aprilie si miercuri, 9 aprilie, copiii s-au distrat si au invatat pasi de dans modern impreuna cu coregrafii de la Moty Dance School. Clasa noastra a format echipa cu elevii claselor a II-a B si a III-a A.

DSC_0362 DSC_0365 DSC_0368 DSC_0370

In saptamana 7-11 aprilie 2014, numita Saptamana Altfel, “Sa stii mai multe, sa fii mai bun!”, am avut planificate activitati cu parteneri pentru educatia copiilor. Joi am avut invitati de la Inspectoratul pt Situatii de Urgenta Bucuresti, care le-au vorbit copiilor despre masuri care trebuie luate in cazul producerii unui seism.

DSC_0530 DSC_0532

La lectia de abilitati practice ne-am incercat indemanarea si am realizat o casuta folosind tehnica ORIGAMI. Apoi am integrat-o pe o plansa suport si copiii si-au folosit creativitatea pentru a completa “peisajul” asa cum au dorit. Iata ce au obtinut:

DSC_0251 DSC_0252 DSC_0253 DSC_0254 DSC_0256 DSC_0257 DSC_0263 DSC_0265 DSC_0266 DSC_0268 DSC_0269 DSC_0270 DSC_0271 DSC_0273 DSC_0276 DSC_0277

Un articol interesant…

“Nu stiu ce sa fac, parca nu ma aude cand ii vorbesc. Trebuie sa-i repet de zece ori acelasi lucru!”“Nu stiu ce are, parca e cu capul in nori. Viseaza tot timpul”.“Nu se poate concentra sa termine ceva. Trebuie sa stau pe capul lui!” ….. Acestea sunt afirmatii frecvente pe care le auzim de la parintii ai caror copii au o problema de atentie.

A avea probleme de atentie nu inseamna neaparat ADHD! Deficitul de atentie face parte, intr-adevar, din tabloul clinic al ADHD, insa este intalnit foarte frecvent si in forme mai usoare afectand performanta in invatare a copiilor de varsta scolara.

Un copil cu probleme de atentie poate manifesta unele din urmatoarele comportamente:

  • Este usor de distras, trece repede de la o activitate la alta
  • Nu este atent la detalii, uita sau pierde lucruri
  • Duce cu greu la bun sfarsit o sarcina complexa
  • In general, se plictiseste repede daca nu face ceva ce-i place foarte mult
  • Are dificultati in a-si organiza activitatea atunci cand invata ceva nou
  • Pare ca nu aude ce i se spune
  • Se misca incet, viseaza cu ochii deschisi
  • Are probleme in a urmari sau a indeplini instructiuni complexe

Cauzele care determina problemele de atentie ale copiilor sunt multiple. Cand spui ca un copil “nu este atent”, este similar cu a spune ca “il doare ceva”. Ce anume il doare? Unde? Cat? De ce? Cand? De cand? – sunt doar cateva intrebari care incearca sa gaseasca sursa exacta a problemei. La fel este si in cazul atentiei: este important sa gasesti originea sau cauza exacta a problemei pentru a o rezolva.

  1. In primul rand, asigura-te ca nu este vorba de probleme de auz, de vedere sau alte cauze medicale (ca de exemplu, cele endocrinologice) care ar putea afecta capacitatea de concentrare. Discuta cu copilul pentru a afla ce il deranjeaza si consulta medicul de familie.
  2. In al doilea rand, este foarte important sa observi daca este o problema permanenta, care se manifesta in aproape toate situatiile si activitatile sau se manifesta doar ocazional sau in anumite contexte. Spre exemplu, isi face lectiile bine numai daca este “motivat” corespunzator, fie prin recompensa, fie prin pedeapsa. In acest caz, este mai degraba o problema de comportament decat de atentie. Completeaza o fisa de observatie zilnica a comportamentului-problema: cand a aparut, cum s-a manifestat, ce s-a intamplat inainte se apara si cum s-a rezolvat. Vei avea astfel o masura obiectiva a frecventei comportamentului si a contextului in care apare. Pe de alta parte, copiii care au probleme afective si emotionale precum anxietatea sau depresia, chiar si in forme usoare, sunt deseori neatenti. Mintea lor este “blocata” de framantari, griji sau frici, iar energia lor este este consumata de catre emotiile prin care trec. Practic, ei nu mai au resurse pe care sa le foloseasca in procesul de invatare, planul cognitiv fiind pur si simplu blocat. De aceea, este foarte important sa se identifice corect si din timp daca exista astfel de probleme. Un psiholog te poate ajuta sa intelegi daca acesta este cazul copilului tau si sa iei masurile potrivite.
  3. In alte cazuri, insa, este vorba de alt gen de probleme, care tin de felul in care functioneaza creierul. Spre exemplu:
  • Unii copii “neatenti” au probleme in a-si planifica ideile astfel incat sa duca la bun sfarsit o actiune complexa. Sa luam exemplul actiunii de a se imbraca: pot fi mai mult de zece pasi pe care copilul trebuie sa-i urmeze pentru a avea, la final, toate hainele pe el. Un copil cu probleme de planificare se poate “pierde” dupa cativa pasi, uitand ce mai are de facut, pe cand altii reusesc sa faca acest lucru in mod automat. Unui copil cu probleme de atentie trebuie sa i se explice in pasi mici ce are de facut si sa fie ajutat sa-si planifice zilnic activitatile.
  • Altii organizeaza cu greutate informatia primita pe canalul vizual (ceea ce vad) sau pe cel auditiv (ceea ce aud). Daca unor astfel de copii li se vorbeste repede, se pierd. Pentru a-i ajuta, trebuie sa li se vorbeasca rar, calm, in secvente scurte. In plus, instructiunile verbale insotite de imagini sau obiecte ii ajuta foarte mult. De asemenea, explicarea prin vorbe a actiunilor pe care le facem ii ajuta sa inteleaga mai bine informatia pe care le-o oferim.
  • De asemenea, unii copii sunt mai sensibili la ce aud sau ce vad, asa ca sunt usor distrasi de lumina, culori sau sunete pe care altii nici nu le iau in seama. De aceea, modul de organizare a spatiului de invatare (luminozitate, temperatura, zgomot, stimuli vizuali etc) poate influenta capacitatea copilului de a se concentra.

Iata de ce trebuie in primul rand sa intelegem ce anume nu functioneaza corect pentru a putea corecta problemele de atentie. Il framanta sau il sperie ceva? A inteles copilul ce i-am cerut sa faca? Primeste stimularea de care creierul lui are nevoie? Foloseste metodele corecte de invatare?
Fiecare copil este unic, iar motivele care il fac sa aiba probleme de atentie pot fi foarte diverse. De aceea, ajutorul de care are nevoie trebuie sa fie construit pe nevoile lui specifice, printr-o adaptare corecta a metodelor de invatare.

(sursa: http://www.suntparinte.ro/copilul-cu-probleme-de-atentie-cum-il-ajuti)

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.